De ce orasul desertic Dubai isi importa nisipul

Nisipul…De la deşerturi la plaje şi locuri de joacă pentru copii, nisipul ni se pare omniprezent. Şi totuşi, această resursă aparent abundentă alimentează o luptă la nivel mondial, care hrăneşte o lume interlopă implicată în contrabanda cu nisip, relatează BBC.

În timp ce studia eroziunea plajelor în Negril, Jamaica, în urmă cu aproximativ şase ani, cercetătorul Pascal Peduzzi a avut o discuţie surprinzătoare cu locuitorii unui sat de pescari. În pofida modelării geospaţiale şi a instrumentelor de detecţie la distanţă folosite pentru monitorizarea eroziunii, cercetătorul nu ar fi putut ghici niciodată unul dintre motivele apariţiei acestui fenomen pe coasta de vest a ţării. Localnicii i-au povestit despre mafiile locale – despre bărbaţi înarmaţi care au venit pe plajă, în mijlocul nopţii, au remorcat saci de nisip şi i-au vândut pentru construirea de case pe malul marii.

„Am fost şocat să aflu că oamenii s-ar lupta pentru nisip”, a declarat Peduzzi, director pentru cercetare ştiinţifică la Divizia de avertizare şi evaluare timpurie a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu. „Am lucrat timp de peste de 20 de ani în sectorul de mediu, însă această problemă a nisipului a constituit pentru mine o surpriză”, a mărturisit el.

Ca material de construcţie, nisipul a rezistat testului timpului. În 3.500 î.H., egiptenii şi mesopotamienii foloseau nisip – cea mai mare parte format atunci când vântul şi apa erodau rocile, transformându-le în granule de siliciu – pentru fabricarea sticlei. Azi, constructorii din întreaga lume folosesc această resursă naturală – pe care se găseşte în cariere, râuri, lacuri şi oceane – pentru multe dintre materialele lor, inclusiv pentru vopsea şi ciment.

Odată cu explozia construcţiilor la nivel mondial şi cu apariţia tehnologiei fracturării hidraulice pentru petrol şi gaze în Statele Unite, cererea de nisip a crescut vertiginos. În 2014, au fost extrase la nivel mondial 196 de milioane de tone de nisip şi pietriş, potrivit US Geological Survey. După apă, nisipul este resursa naturală cel mai intens folosită, a explicat Peduzzi. Nisipul intră azi în componenţa multor produse, de la filtre de piscină, piese turnate din metal şi puţuri de petrol la ecrane de smartphone-uri şi pastă de dinţi.

Piaţa globală de nisip şi pietriş a fost evaluată la 8,3 miliarde de dolari în SUA anul trecut şi la 1,7 miliarde de lire sterline (2,5 miliarde de dolari), în Marea Britanie, în 2013, potrivit USGS şi Asociaţiei pentru Produse Minerale din Marea Britanie. Mai mult, cererea globală de nisip va creşte, potrivit previziunilor, cu 5,5% pe an, până în 2018, potrivit unui raport din decembrie 2014 al Grupului Freedonia.

Timp de mai mulţi ani, piaţa de nisip a fost destul de „plictisitoare”, a declarat Sonny Randhawa, vicepreşedintele responsabil cu cercetarea pentru sectorul energetic al unei firme de investiţii cu sediul în Oregon. Cu toate acestea, în ultimii ani, piaţa de nisip a părut că respectă mai degrabă principiul „sărbătoare sau foamete”, în special în Statele Unite, a explicat acesta.

Cerere mondială inegală

Boom-ul construcţiilor din China şi India a crescut nevoia de nisip pe aceste pieţe. La nivel global, China este ţara care primeşte o cincime din importurile de nisip la nivel mondial, potrivit Direcţiei de Statistică Comercială din cadrul Naţiunilor Unite. Din cauza dezvoltării frenetice a noilor baraje, drumuri, clădiri şi fabrici, China a folosit mai mult nisip în ultimii patru ani decât SUA în secolul trecut, explică Peduzzi. Beijingul a depozitat chiar cantităţi uriaşe de nisip pe recifuri pentru a crea noi insule şi a-şi extinde influenţa în Marea Chinei de Sud.

Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, piatră şi pietriş în valoare de 456 de milioane de dolari în 2014, potrivit ONU. În pofida faptului că ţara se află în inima deşertului, Dubaiul a fost construit cu nisip importat, deoarece nisipul format de vânt este prea moale pentru construcţii, a indicat acelaşi cercetător.

Între timp, în Marea Britanie, cererea de nisip a scăzut pe măsură ce noutăţile în materie de construcţii şi materialele reciclabile au primit susţinere politică. În aceste condiţii, cererea de rocă, pietriş şi nisip a scăzut cu 25% sub nivelul din 2007, potrivit Asociaţiei pentru Produse Minerale din Marea Britanie.

Pe de altă parte, în Statele Unite, recurgerea din ce în ce mai frecventă la tehnica fracturării hidraulice a creat o cerere imensă pentru nisip. În 2013, producţia de nisip pentru puţurile de fracturare a fost de 19 ori mai mare decât un deceniu mai devreme, potrivit USGS. Procesul de fracturare hidraulică implică injectarea de apă, nisip şi substanţe la mii de metri adâncime, într-o formaţiune de rocă, în vederea extracţiei de petrol sau gaze naturale.

În timp ce piaţa de nisip industrial a urmat creşterea economică generală din SUA, cererea de nisip pentru fracturare a fost la fel de volatilă ca şi preţul petrolului. Între 2011 şi 2014, cererea de nisip pentru fracturare a crescut de peste două ori, de la 24 de milioane de tone la 59 de milioane de tone, însă ulterior a scăzut anul trecut la 50 de milioane de tone, a declarat Randhawa.

Însă chiar şi atunci când preţul petrolului scade, cererea de nisip este în creştere, în mare parte datorită cantităţii mai mari care ajunge în puţuri, pentru a se extrage mai mult petrol, potrivit lui Marc Bianchi, managing director la Cowen and Company.

Cum să investeşti

Este nevoie de mulţi bani şi de curaj pentru a cumpăra o mină de nisip sau o unitate off-shore în mod direct. Multe ţări reglementează extracţia nisipului şi oferă un număr limitat de licenţe pentru a preveni exploatarea în exces. Tehnologia de extragere, procesare şi transportare a nisipului ar fi, probabil, mult prea scumpă pentru investitorii individuali.

În cea mai mare parte, această piaţă extrem de fragmentată este concentrată la nivel regional. Pe partea europeană, Asociaţia Europeană a Producătorilor de Siliciu industrial oferă o listă cuprinzătoare cu actorii importanţi de pe continent, iar în Statele Unite, 230 de companii au 335 de afaceri cu nisip din 35 de state, potrivit USGS.

Preocupări viitoare

Nu în ultimul rând, există îngrijorări legale şi de mediu, care ar trebui să dea de gândit statelor din întreaga lume. Plajele s-au erodat în medie cu 40 de metri între 1968 şi 2008, potrivit lui Peduzzi. În unele zone, cum ar fi Carolina de Sud şi California din SUA, eroziunea cauzată de exploatarea în exces şi de încălzirea globală a măsurat sute de metri, iar în alte părţi ale lumii, unele insule au dispărut cu totul. „Avem încă o cantitate mare de nisip, dar „pentru că o folosim atât de mult, nisipul devine rar. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să nu mai folosim nisip, ci că trebuie să dăm dovadă de mai multă precauţie”, a completat cercetătorul.