Category Archives: Prima Casa

Buget de 2 miliarde de lei pentru Prima Casă în 2018. Ce modificări ar putea suferi programul

Programul Prima Casă va avea un buget de 2 miliarde de lei în 2018, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Finanțelor Publice (MFP), aflat în dezbatere publică. Suma este mai mică față de cea aferentă anului în curs când bugetul Prima Casă a fost de 2,67 miliarde de lei.

Proiectul aflat în dezbatere publică menționează, totodată, o serie de modificări ce vor fi făcute, în cazul în care acesta va fi adoptat.

1.Reducerea marjei maxime de dobândă la 2%

„În vederea corelării prevederilor privind costul total al finanțărilor garantate pentru achiziția de locuințe cu cea pentru construcția de locuințe, și pentru a se evita orice discriminare în acest sens, se propune în prezentul proiect de act normativ reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% urmând ca finanțatorii, în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezenei hotărâri, să transmită FNGCIMM (n.r. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii) și MFP nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe”, se explică în nota de fundamentare a proiectului.

2. Valoarea comisionului de gestiune, aprobată prin ordin de ministru în fiecare an

O altă modificare propusă, de această dată pentru corelarea prevederilor programului cu legislația aferentă celorlalte programe cu garanție guvernamentale, este aceea ca valoarea comisionului de gestiune – comision unic aferent FNGCIMM – să fie aprobată anual prin ordinul ministrului Finanțelor.

3. Preluarea emiterii de acorduri pentru radierea ipotecilor de către FNGCIMM. Timpul de așteptare scade

FNGCIMM ar putea prelua din 2018 sarcina de emitere a acordurilor pentru radierea ipotecilor, a interdicțiilor de înstrăinare în cazul respingerii cererilor de plată. „Activitatea va fi acomodată la nivelul FNGCIMM, unde în prezent se procesează cererile finanțatorilor și se desfășoară activitatea de pregătire a documentației de întocmire a acordurilor de radiere emise de FNGCIMM în numele și contul statului român și transmitere a acestora către finanțatori, în situația rambursării integrale anticipate sau la termen a finanțării garantate”, se mai menționează în același document.

Reprezentanții ministerului se așteaptă ca astfel timpul de așteptare pentru obținerea acordurilor de radiere să scadă cu cel puțin 10 zile lucrătoare. În plus, modificarea ar putea permite informatizarea procesului, în condiții optime.

În cazul respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului Prima Casă, FNGGCIMM ar urma să fie, de asemenea, instituția care își va exprima acordul în numele statului pentru radierea ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate sau construite în cadrul Prima Casă.

„În ceea ce privește formalitățile de radiere în/din cartea funciară a ipotecii legale asupra locuinței achiziționate/construite în cadrul programului în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, și a finanțatorului, precum și cea de radiere în/din cartea funciară a interdicției de înstrăinare pe o perioadă de 5 ani și a interdicției de grevare cu alte sarcini pe toată durata finanțării, se propune să se facă în baza acordului de radiere emis de FNGCIMM și de finanțator, proporțional cu procentul de garantare”, se explică în nota de fundamentare.

4. Cazul locuințelor trecute prin procedura de executare silită

În cazul locuințelor achiziționate sau construite în cadrul programului Prima Casă, dar pentru care a fost finalizată procedura de executare silită, MFP va trasmite ANAF acordul de radiere a ipotecii și a interdicțiilor din cartea funciară. Ulterior, ANAF va transmite acordul finanțatorilor pentru ca aceștia să radieze din cartea funciară ipoteca și interdicțiile.

„În cazul în care are loc recuperarea integrală prin plata creanței bugetare rezultate din plata valorii de executare a garanției, finanțatorii radiază ipoteca și interdicțiile legale instituite în favoarea statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice din cartea funciară în baza comunicărilor organelor fiscale competente ale ANAF însoțite de acordul Ministerului Finanțelor Publice. Ipoteca și interdicțiile legale instituite în favoarea finanțatorului se radiază din cartea funciară în baza acordului eliberat de finanțator în conformitate cu normale proprii”, se mai menționează în document.

Garanții și promisiuni de garantare de 20,57 de miliarde de lei din 2009

Din 2009, anul de lansare al programului, până în octombrie 2017 au fost acordate prin Prima Casă 236.138 de garanții și promisiuni de garantare. Valoarea lor totală a fost de 20,57 de miliarde de lei.

În primele zece luni ale anului 2017 au fost acordate 21.672 de garanții și 8.508 promisiuni de garantare în cadrul aceluiași program. Valoarea acestora a fost de 1,88 de miliarde de lei, respectiv de 960.000 de milioane de lei.

Modificare la Prima Casă în 2017!

De la 1 ianuarie, statul acordă garanții diferențiate în funcție de tipul locuințelor achiziționate.

Pentru cei care locuiesc în chirie, dar au în vedere achiziția unei locuințe, programul Prima Casă rămâne una dintre cele mai atractive soluții de finanțare. Anul 2017 debutează însă cu o modificare importantă a condițiilor de acordare a unor astfel de împrumuturi.

Modificare la prima casa in 2017

Cum vrea statul vrea să stimuleze construcțiile

Potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate la finalul anului trecut, începând cu data de 1 ianuarie 2017 garanția statului pentru achiziția de apartamente vechi prin intermediul programului Prima Casă se reduce. Astfel, locuințele noi și cele consolidate vor beneficia în continuare de o cotă de garantare de 50%, în vreme ce proprietățile ce nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate în proporție de maximum 40%. „Prin diferențierea categoriilor de locuințe care pot fi achiziționate în cadrul acestui program și individualizarea procentelor de garantare în funcţie de categoria locuințelor achiziționate se urmărește crearea de condiţii favorabile atât pentru creșterea fondului locativ, cât și pentru îmbunătăţirea celui existent, în concordanță cu obiectivele stabilite de Executiv în cadrul Strategiei programului «Prima Casă» pentru 2017-2021”, explică reprezentanții Executivului.

Conform actului normativ, în categoria „locuințelor noi” se încadrează imobilele recepționate cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat. De o garanție de 50% vor beneficia și unitățile locative care au fost supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau a reducerii riscului seismic cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat.

Cerere mai mare pentru locuințele noi

Rămâne de văzut dacă și cum își vor adapta băncile ofertele de creditare prin Prima Casă la noile condiții. Per ansamblu, consultanții imobiliari se așteaptă la o majorare a cererii de apartamente noi, în detrimentul celor vechi. Această creștere se poate reflecta și la nivelul prețurilor. „Este posibil și chiar de așteptat să vedem o curbă de creștere mai accentuată pe zona apartamentelor noi, ca urmare a garanțiilor diferențiate acordate acum prin Prima Casă – locuințe noi vs vechi”.

În perioada ianuarie-octombrie 2016, au fost acordate 30.044 de garanții Prima Casă, în valoare totală de 2,8 miliarde de lei. De la lansarea programului, în vara lui 2009, și până la finele lui octombrie 2016 au fost acordate 201.080 de garanții, în valoare totală de 17,2 miliarde de lei, pentru finanțări în valoare de aproximativ 34,4 miliarde de lei. Rata creditelor neperformante în rândul beneficiarilor Prima Casă este de 0,3 %, iar până în prezent au fost executate 508 garanții.

Cresc ratele pentru Prima Casa. Avertisment: Majorarile vor continua

Veşti proaste pentru cei care au credite Prima Casă. Începutul de an le-a adus rate mai mari pentru că dobânzile aplicate în cazul lor sunt recalculate de bănci în creştere. Indicele ROBOR, cel care influenţează costul creditelor în lei, s-a majorat faţă de nivelul minim din toamnă. Specialiştii estimează că dobânzile îşi vor continua creşterea şi le recomandă celor care vor să facă împrumuturi să aleagă credite cu dobânzi fixe.

Dacă la un credit de 225.000 lei, echivalentul a circa 50.000 de euro, la finalul anului trecut rata era de 911 lei, acum plata lunară va fi 936 de lei. Asta înseamnă un plus de 25 de lei.

Creşterea ratelor vine după ce indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 0,9%, faţă de minimul istoric de 0,7% din octombrie 2016. (Dobânzile pentru creditele Prima Casă sunt formate dintr-o marjă fixă de 2 la sută, la care se adaugă un indice de referinţă – ROBOR la 3 luni.

Ciprian Dascălu, economist-şef al unei bănci: „Ne aşteptăm ca în decursul anului 2017 să vedem o creştere graduală a ratelor de dobândă, determinată şi de revenirea inflaţiei în teritoriu pozitivă”.

Totuşi, indicele ROBOR e departe de maximul istoric de 15%, înregistrat acum opt ani, aşa că împrumuturile Prima Casă rămân cele mai ieftine.

Irina Chiţu, specialist financiar: „Avantajul major este avansul de doar 5%, iar costurile – dobânda este foarte bună, cu marja la dobânda peste ROBOR la 3 luni de maxim 2%, deci practic şi băncile la rândul lor ar putea să vină cu o diferenţiere până în această marjă”.

Băncile au variante şi pentru cei care vor să se pună la adăpost de fluctuţiile dobânzilor.

Ionuţ Stanimir, purtătorul de cuvânt al unei bănci: „Este necesar ca cei care se orientează către un program de creditare ipotecară să ia în considerare variantele de dobândă fixă, acesta este un element foarte important – cu o ofertă de dobândă fixă poţi preveni fluctuaţiile de preţ”.

Cei care au rate în euro şi care se raportează la EURIBOR, pot fi ceva mai liniştiţi, pentru că indicele în cazul lor nu s-a modificat. În schimb, sunt direct influenţati de evoluţia cursului. Din 2009 şi până acum, peste 200.000 de români au luat credite prin programul Prima Casă”.

2016, un an favorabil pentru vânzările de locuințe!

În ultimele 11 luni, atât vânzătorii, cât și cumpărătorii s-au confruntat cu emoții și răsturnări de situație.

Pe măsură ce 2016 se apropie de final, putem conchide că, per ansamblu, am avut parte de un an prolific pentru vânzările de locuințe. Deși pozitivă, evoluția tranzacțiilor nu a fost însă una liniară, ci a trecut printr-o serie de urcușuri și coborâșuri, pe fondul incertitudinilor din sectorul finanțărilor.

Vanzarile de locuinte au avut o dinamica pozitiva in 2016

Spre final de an, rezultatele consemnate de programul Prima Casă indică o creștere clară a apetitului pentru achiziția de locuințe. Astfel, datele oficiale arată că în primele nouă luni din 2016 au fost acordate 27.329 de garanții, în valoare totală de 2,6 miliarde de lei. Spre comparație, un volum similar (27.000 de împrumuturi) a fost înregistrat pe tot parcursul lui 2014, în vreme ce în 2015 a fost depășit pragul de 30.000 de credite. „Legea dării în plată a avut ca prim efect o creștere semnificativă a cererilor de finanțări prin Prima Casă, 2016 urmând să fie astfel anul cu cele mai multe credite acordate prin programul guvernamental de la startul acestuia în 2009”, notează reprezentanții Coldwell Banker într-o recentă analiză de piață.

Plus de 8,6% la tranzacții imobiliare

Potrivit datelor centralizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), numărul tranzacțiilor imobiliare înregistrate la nivel național a crescut cu peste 56.000 (aproximativ 8,6%) în primele nouă luni ale anului față de intervalul similar din 2015, ajungând la un total de 703.509 de operațiuni. Cele mai multe tranzacții imobiliare au fost consemnate în perioada menționată în București (69.678) Ilfov (40.158) și Timiș (32.836), județele cu cea mai slabă activitate fiind Gorj (6.538), Covasna (6415) și Bistrița-Năsăud (6.161).

De la avans de 15% la peste 30%

Pe lângă evoluția economică pozitivă a țării, majorarea cererii pentru Prima Casă a fost determinată de discuțiile privind legea dării în plată. Aprobarea acesteia a dus ulterior la majorarea avansurilor minime solicitate de către bănci pentru creditele standard, până la 30-35% sau chiar 40% (față de un minimum de 15% anterior). Potrivit reprezentanților Coldwell Banker, în corelație cu epuizarea primului plafon alocat pentru Prima Casă, aceste măsuri au dus la o scădere imediată a numărului de tranzacții, în special cu imobile noi, cumpărătorii orientându-se spre locuințe deja finalizate (fie în blocuri ridicate înainte de 1990, fie în proiecte noi, dar cu stocuri încă nevândute). Pe segmentul nou, cele mai afectate au fost ansamblurile rezidențiale de tip „mass market”, care au înregistrat scăderi de până la 50% la capitolul vânzări, în timp ce segmentul „middle market” a consemnat un declin de până la 25%.

Băncile revin la condiții mai accesibile

Blocajul finanțărilor a fost însă remediat, iar acum piața oferă premisele necesare unei funcționări normale. „Scăderea drastică a creditării ipotecare, dar și înregistrarea unui număr mult mai mic de notificări de dare în plată, de ordinul a aproximativ 5.000, comparativ cu cele mai pesimiste estimări, care indicau zeci de mii de dări în plată imediate, a determinat cea mai mare parte a instituțiilor finanțatoare să revină la avansuri solicitate similare celor existente înainte de adoptarea legii dării în plată”, se arată în studiul Coldwell Banker. În plus, chiar dacă cu ceva întârzieri, fondurile alocate pentru programul Prima Casă au fost suplimentate de trei ori anul acesta – cea mai recentă decizie fiind anunțată săptămâna trecută. Aceste două categorii de măsuri au dus, în cele mai multe cazuri, la o recuperare a scăderilor înregistrate anterior.

În acest context, reprezentanții Coldwell Banker estimează că anul 2016 va fi cel mai bun din istoria modernă a pieței rezidențiale autohtone. În opinia acestora, programul guvernamental continuă să reprezinte principalul motor al vânzărilor de locuințe pe segmentele low și mass market, fapt pentru care anul 2017 va fi marcat în mod substanțial de modul de desfășurare a acestuia, dar și de implementarea Strategiei Naționale a Locuirii.

Fondurile Prima Casa, suficiente doar pentru cateva mii de romani

Guvernul României a aprobat săptămâna trecută suplimentarea cu 500 mil. lei a plafonului de garanţii pentru programul de creditare Prima Casă. Banii vor ajunge pentru circa 5.500 de români, la valoarea medie a împrumuturilor acordate în ultimele luni.

Prin această nouă suplimentare, a doua din acest an, valoarea finanţărilor acordate prin acest program va ajunge aproape de nivelul de anul trecut, adică circa 1,2 mld. euro împărţite la 30.000 de credite. Dacă ne bazăm pe ritmul zilnic în care Fondul Naţional de Garantare a aprobat dosare după intrarea în vigoare a legii dării în plată, când băncile au întins la maxim garanţiile de stat, atunci noile fonduri s-ar epuiza în circa o lună.

Fondurile limitate dau puţine şanse românilor care se decid acum să contracteze un împrumut Prima Casă, deoarece se acordă prioritate dosarelor aflate la bănci în diferite stadii de aprobare.

Guvernul a mai decis ca plafonul de garanţii alocat românilor stabiliţi în străinătate să poată fi accesat de orice solicitant eligibil, în cazul în care fondurile rămân neutilizate. În plus, de acum, statul va putea emite promisiuni de garantare şi persoanelor care au achiziţionat deja o locuinţă prin intermediul Prima Casă şi vor să o vândă, cu condiţia ca noua proprietate cumpărată să fie mai mare şi mai scumpă.

Locuinţe accesibile

În ciuda avertismentelor înaintate de instituţiile de credit cu privire la scăderea abruptă a preţurilor după intrarea în vigoare a legii dării în plată, vânzătorii de locuinţe au rămas fermi pe poziţie. Blocajul apărut după majorarea avansului necesar accesării unui credit ipotecar clasic şi fondurile reduse din cadrul programului Prima Casă nu au durat suficient de mult timp pentru a determina proprietarii să-şi ieftinească marfa. Ba dimpotrivă, bancherii au revenit asupra deciziilor de creştere a avansului, iar guvernul a suplimentat fondurile Prima Casă.

Cu alte cuvinte, stabilizarea preţurilor la locuinţe şi a dobânzii ROBOR cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care se calculează ratele la creditele Prima Casă, sub pragul de 1% se traduce prin cel mai bun grad de accesibilitate al locuinţelor din ultimii 15 ani.

Reşedinţele de judeţ care au astăzi cele mai accesibile locuinţe sunt Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, Reşiţa, Târgovişte şi Arad, unde un apartament cu două camere poate fi achitat dintr-un salariu mediu în aproximativ cinci ani, potrivit unei analize realizate semestrial de revista Capital. La polul opus, rezidenţii din Cluj-Napoca, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Braşov şi Oradea au nevoie de 8-9 ani ca să intre în posesia unui apartament cu două camere plătit dintr-un salariu mediu.

193 de mii de români au cumpărat până acum locuinţe prin programul de garanţii de stat Prima Casă, pe care au plătit peste şapte miliarde de euro

Prima Casă, punctul nevralgic al pieței imobiliare?

Temerile legate de funcționarea programului guvernamental (în aceleași condiții de până acum) persistă.

Deși de la intrarea legii dării în plată s-au scurs aproape două luni de zile, iar programul Prima Casă a rămas neafectat de modificările legislative, cele două subiecte continuă să suscite controverse în piața imobiliară. Pe de o parte, există în continuare temeri legate de posibilitatea majorării avansului pentru creditele co-garantate de către stat, iar, pe de altă parte, se vorbește despre reluarea discuțiilor în Parlament privind aplicarea dării în plată și pentru creditele Prima Casă, printr-un amendament la Legea nr. 77/2016. Nu în ultimul rând, discuțiile sunt alimentate de nesiguranța suplimentării de către stat a fondurilor alocate pentru programul guvernamental.

http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-photography-house-sinking-downward-arrow-background-horizontal-image39455117

În contextul de față, reprezentanții Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – URBANIS (ADIRU – URBANIS), cu activitate în zona de sud a Capitalei, accentuează rolul esențial al continuării programului Prima Casă pentru piața imobiliară în particular, dar și pentru economie în general. În opinia acestora, Prima Casă este cel mai de succes program guvernamental derulat în România în ultimul deceniu, contribuind în mod decisiv la depășirea perioadei de recesiune. Susținerea acordată de către Guvern cumpărătorilor de locuințe a generat zeci de mii de locuri de muncă în domeniul construcțiilor rezidențiale, dar și în industriile adiacente, fapt cu impact direct în evoluția pozitivă a PIB-ului țării; totodată, tranzacțiile încheiate prin intermediul programului au dus la creșterea veniturilor statutul din taxe și impozite (TVA la vânzarea de locuințe, la materialele de construcții, impozit pe profit etc.).

90% din totalul creditelor pentru locuințe
În momentul de față, estimează dezvoltatorii din zona sudul Bucureștiului, creditele co-garantate de către stat reprezintă o pondere de aproximativ 90% din totalul împrumuturilor acordate pentru achiziția unei locuințe. „Această pondere majoră (…) face ca orice modificare a condițiilor de acordare a creditelor prin programul Prima Casă să afecteze în egală măsură atât pe cei implicați în construcția de locuințe, dar și, în ultimă instanță, pe tinerii care sunt în căutarea unei noi locuințe și care astfel se văd nevoiți să-și amâne planurile de achiziție a unei locuințe pe un termen nedefinit”, subliniază oficialii asociației.

„Încrederea este motorul creșterii economice. Fără încredere nu se poate vorbi de dezvoltarea pieței imobiliare și orice modificări conjuncturale sau populiste vor distruge foarte rapid încrederea într-o piață imobiliară în care această încredere a fost foarte greu câștigată după apariția crizei imobiliare.”

Ivan Bogdan Cosmin, Secretar General al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din Romania – URBANIS

Sute de proiecte depind de continuarea programului
În aceste condiții, în cazul implementării unor modificări în ceea ce privește funcționarea programului Prima Casă (precum aplicarea dării în plată, mărirea avansului sau sistarea fondurilor), consecințele ar fi majore, avertizează reprezentanții ADIRU – URBANIS. Astfel, sute de proiecte imobiliare, care se bazează pe continuarea acestei inițiative, ar fi afectate de lipsa cumpărătorilor. Totodată, mii de persoane ar putea pierde avansurile plătite pentru locuințele în curs de construire, fapt ce ar duce la o diminuare a încrederii în piața imobiliară. În cele din urmă, afectate nu ar fi doar tranzacțiile prin Prima Casă, ci întreaga piață imobiliară, scăderea prețurilor urmând a avea un impact negativ pentru toți proprietarii de imobile, indiferent de valoarea sau de tipul acestora.

Programul ”Prima Casa” a fost scos din proiectul Legii darii in plata

Deputații din Comisia Juridică au decis ca Programul ”Prima Casă” să nu fie inclus în proiectul Legii dării în plată. Astfel, propunerea vicepreședintelui Comisiei, Ciprian Nica, a întrunit majoritatea de voturi.

Totodată, s-a mai stabilit ca plafonul să fie urcat de la 150.000 la 250.000 de euro pentru valoarea imobilelor cu destinație de locuință.

Discuțiile deputaților jurișt de marți sunt ultimele înainte ca proiectul să ajungă în plenul Camerei, acolo unde va primi un vot final.

Anterior, Guvernul a solicitat amendarea legii în sensul în care acest program să fie exclus de la prevederile actului normativ.